M&M (ca bomboanele)
Cand sufletul striga si inima cere si toata sarea din lacrimi pe obraji
se aduna, cand mintea urla si corpul rasuna de ecoul prezentei tale
in preajma lui, cand fiecare noapte este o sansa de a ma intoarce la
tine chiar si in vis, cand fiecare zi improspateaza izvorul sperantei ce
curge nestavilit de umbra muntelui ce-l crezi intre noi, cand timpul si
viata oprite in loc iti admira creatia in mine, eu nu mai sunt al meu.
Totul este superb, magnific, in special cuvintele
RăspundețiȘtergereVanezi cumva fantome?...sau...
RăspundețiȘtergereSunt Silvia, este aici optiune...doar cu optiunea "anonim" vrea sa posteze comentariul...asta ca sa nu fi confuz...
RăspundețiȘtergereBuna Silvia, multumesc de vizita :)
ȘtergereDaca ai un cont de google sau blogger sau chiar pe https://en.gravatar.com/ (pe care poti sa-l folosesti cam pe oriunde)atunci cred ca te-ar fi putut lasa sa postezi cu numele respectiv ca si optiune.
Cat despre fantome, nu, fantomele nu m-ar inspira sa scriu asa :)
Bine, prin "fantoma" ma refeream la acea situatie de "imposibil de atins", stiu ca te refereai la o pers...deci...esti din nou indragostit?...ma bucur pt tine :)
ȘtergereDa, stiu... ma cam atrag fantomele nu? :)
ȘtergereDar unele sunt irezistibile.
Multumesc, sper sa fie bine :)