Pasarea indiana
(a treia poveste din "Cercul Mincinosilor")

    Uneori, si o pasare ne poate invata ceva (daca vrea sa ne vorbeasca).
    Un negustor persan avea intr-o colivie o pasare indiana. Trebuind sa faca o calatorie in India, s-a dus la pasare si a intrebat-o:
    - Vrei sa-ti aduc un dar?
    - Nu, a spus pasarea. Singurul lucru pe care mi-l doresc este libertatea.
    - Asta nu se poate.
    - Atunci du-te, te rog, in padurea unde m-am nascut, acolo in India, si spune-le celorlalte pasari ca traiesc intr-o colivie.
    - Asa am sa fac, a spus negustorul.
    Dupa cum fagaduise, s-a dus in jungla indiana, in locul aratat de pasare, si a strigat cu putere ca pasarea se afla la el acasa, intr-o colivie. In acea clipa, o alta pasare a cazut fara viata la pamant, de pe cea mai inalta craca. O fi vreo ruda a pasarii mele, si-a zis in sinea lui negustorul, si vestea pe care i-am dat-o i-a pricinuit moartea.
    Cand s-a intors acasa, pasarea a dorit sa afle cum fusese calatoria.
    -Vai, a spus negustorul, ma tem ca-ti aduc o veste rea.
Una dintre rudele tale a cazut la pamant fara suflare cand am strigat ca te afli inchisa in colivie.
    Nici nu rostise bine negustorul aceste vorbe, ca pasarea a cazut in fundul coliviei si n-a mai miscat.  Vestea cea rea a ucis-o si pe ea, si-a spus negustorul. Indurerat, a deschis colivia, a luat pasarea si a pus-o pe pervazul ferestrei, mangaiat de o raza de soare.
    Pasarea a inviat pe data. A dat repede din aripi si a zburat pana la un copac din apropiere.
    Apoi i-a vorbit astfel negustorului:
    - Afla de la mine: ceea ce ai crezut ca este o veste rea era de fapt una buna. Cu ajutorul tau, pasarea de departe, ruda mea, mi-a aratat cum sa scap din colivie. Ceea ce am si facut.
    Si pasarea si-a luat zborul spre rasarit, cantand.